Aproape fara legitimitate

Desi urmatoarele alegeri prezidentiale au avut loc numai doi ani mai tarziu, in 1992, romanii nu s-au mai prezentat la sectiile de votare in numar asa mare ca in mai 1990. In primul tur al prezidentialelor, desfasurat la 27 septembrie, din cei 16.380.663 de cetateni cu drept de vot, au venit la urne 12.496.430 (76,28%), cu aproximativ 2 milioane mai putin decat in '90 si aproape exact numarul celor care il votasera la primele alegeri pe Ion Iliescu.

Din cei sase candidati doritori de Cotroceni, alegerile prezidentiale s-au transat, in turul doi de data aceasta, intre acelasi Ion Iliescu (sustinut in primul tur de 5.633.465 de romani, adica 47,34%) si reprezentantul Conventiei Democrate Romane, Emil Constantinescu (care primise in primul tur 3.717.006 voturi, adica 31,24%). Si desi statistic prezenta la vot a inregistrat o scadere, la scrutinul decisiv din 11 octombrie mergand la urne 12.153.810 romani (73,22%), diferenta de voturi intre castigator si invins a fost detasata.

Astfel, 7.393.429 de alegatori au stampilat atunci "votat" la candidatul Iliescu al FDSN, fata de numai 4.641.207 cati alesesera candidatul CDR, Emil Constantinescu. Ion Iliescu primea astfel un nou mandat, de data aceasta complet, de 4 ani, dar cu un scor aproape de doua ori mai mic decat in urma cu 2 ani. "Zestrea" de legitimitate a presedintelui ales a inregistrat in urmatoarele cicluri electorale o continua micsorare si, de altfel, la fel si prezenta la vot. Exceptie in ceea ce priveste prezenta la vot fac alegerile din 1996, cand putin peste 13 milioane de romani au exprimat o optiune electorala.

Trendul descrescator marcheaza insa numarul de voturi obtinute de cel care avea sa fie presedinte. Astfel, Emil Constantinescu ajungea la Cotroceni la 17 noiembrie 1996 cu 7.057.906 voturi, mai putine voturi decat Iliescu in 1992, dar care reprezentau totusi 54% din optiunile electorilor. Alegerile din 2000 au fost marcate insa de o scadere a prezentei la vot. Pentru a decide finala Iliescu - Vadim au mers la urne numai 10.184.715 alegatori (57,5%). Desi, ca procentaj, Iliescu castiga Cotroceniul cu 66,2% din totalul voturilor, numarul era, din nou, mai mic decat in alegerile anterioare: 6.696.623. Fata de el, contracandidatul Vadim Tudor reusea sa stranga numai jumatate, 3.324.247.

Finala prezidentiala din 2004 a dus la Cotroceni presedintele care a obtinut cel mai mic numar de voturi din istoria postdecembrista. Din cei putin peste 10 milioane de romani care au hotarat presedintele, pentru Basescu au optat doar putin peste jumatate, adica 5.126.794 milioane. A fost o "cadere" a legitimitatii institutiei prezidentiale de aproape 1,5 milioane de alegatori, echivalentul, de exemplu, a de doua ori populatia cu drept de vot a Bucurestiului si, in acelasi timp, o scadere la mai putin de jumatate fata de numarul de voturi primite de presedintele anului 1990.

Au votat atunci 14.826.616 din totalul de 17.200.722 inscrisi in listele electorale, ceea ce inseamna un procent-record de 86,19%. Si la fel poate fi catalogat si procentul cu care Ion Iliescu a fost ales presedinte: 85,07%, adica 12.232.498 de voturi. Si, cum era vorba de o democratie incipienta, a existat si un numar mare de voturi anulate, 447.923. Ceilalti doi candidati, Radu Campeanu (PNL) si Ion Ratiu (PNTCD) s-au plasat foarte departe de castigator, cu numai 1.529.188 de voturi (10,64%) si, respectiv, 617.007 voturi (4,29%).

© Matei DONEA - 11 septembrie 2009